CAZARI TURISTICE
OBIECTIVE TURISTICE
INFO UTILE
Transport
CAUTARE
SECTIUNE MEMBRII
|
|
VA RECOMANDAM
Parcul Natural Muntii Maramuresului
ASEZARE:
Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana. Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui.
Muntii Maramuresului se intind spre nord de valea Viseului si a Bistritei Aurii pe o lungime de peste 100 km, insumand o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan, Districtul Muntii Maramuresului.
DESCRIERE:
Parcul National Muntii Maramuresului este al doilea ca intindere din Romania cu o suprafata de 148.850 hectare, ceea ce reprezinta peste 10% din totalul ariilor protejate din tara.
In Parcul National Muntii Maramuresului au fost inventariate 185 de izvoare minerale, dintre cele 256 surse minerale ale Maramuresului. Probabil acesta este parcul cel mai bogat in acest sens.
In Parcul National Muntii Maramuresului se cunosc in prezent 48 de cavitati, pesteri si avene. Cele mai importante cavitati sunt: Avenul din Pietriceaua, Pestera Vasile Bologa din Geamanu, Pestera Mare din piatra Molosnaia, Pestera cu Monezi din piatra Molosnaia, Pestera din Piatra Baitei, Pestera Hotilor din Piatra Banariei, Pestera Fantanele .
In interiorul parcului exista 4 arii naturale protejate: Stancariile Salhoi – Zambroslavile, Cornu Nedeii – Ciungii Balasanii, Varful Farcau – lacul Vinderel – Varful Mihailecu, Poiana cu Narcise Tomnatec – Sehleanu.
Muntii Maramuresului sunt cel mai inalt masiv montan situat pe granita de stat a Romaniei, punct de convergenta a mai multor regiuni etnografice (Maramuresul romanesc, Zakarpatia, Bucovina de sud si de nord, Galitia). Situati in partea nordica a Carpatilor Orientali, muntii Maramuresului se invecineaza la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu muntii Rodnei si depresiunea Maramuresului, iar la nord cu muntii Rahiv, Cernahora si Civcin (Ucraina).
Muntii Maramuresului au un caracter destul de clar individualizat din punct de vedere geologic, prezentand o structura extrem de complexa. Structura geologica este caracterizata de larga dezvoltare a panzelor de sariaj de varsta cretacica, panze de soclu ce apartin Unitatii Dacidelor Mediene. Aceasta este constituita din mai multe unitati suprapuse prin sariaj, care de jos in sus sunt panzele infra-bucovinice, panza sub bucovinca si panza bucovinca.
Fragmentarea morfologica a masivului este o caracteristica a Muntilor Maramuresului, reteaua hidrologica determinand o separare si o fragmentare a zonelor inalte ale masivului. Substratul geologic variat determina si o morfologie extrem de variata a zonelor inalte, ceea ce reprezinta un unicat in Carpati.
Dintre caracteristice floristice ale masivului sunt:
- narcisele -Narcissus radiiflorus (N.Stellaris). denumite de localnici aiut de munte, ce acopera poieni intinse in masivele Pop Ivan, Serbanu, Pecealu, urcand pana la golul alpin si crescand uneori printre jnepeni;
- pastaiata (Lunaria rediviva) -simbolul distinctiv al pacurarilor ce coboara toamna din munti, avand la palarie acest simbol al florei montane;
- floarea dragostei ( Botryclium lunaria ), Cochlearia pyrenaica var. borzaeana.
Sa mai mentionam ca aici vom gasi si flori care sunt simbolul muntilor in alte zone: bulbucii de munte (Trollius europaeus), care la obarsia V. Tomnatecului coexista pasnic cu narcisele), smardarul sau bujorii de munte (Rhododendron myrtifollium), floarea de colt (Leontopodium alpinum) sau steluta dupa cum e denumita aici, la fel ca in muntii Rodnei si desigur multe altele.
Rezultatele cercetarilor asupra faunei indica prezenta a 136 specii de Diptere (dintre care 11 descrise pentru prima data in Romania), peste 200 specii de Coleptere si 136 specii de Lepidoptere (fluturi) din 29 familii. Ihtiofauna este saraca din cauza mineritului, accidentelor ecologice de tip "Novat"si braconajului. Lostrita (Hucho hucho) care nu cu multi ani in urma era intalnita pe multe rauri ale masivului, este prezenta acum doar pe Tisa. Pastravul indigen (Salmo trutta fario) si lipanul (Thymallus thymallus) sunt inca raspanditi pe unii afluenti ai Viseului, pe Bistrita Aurie si pe Tibau. Este prezent si cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi), specie endemica pentru Maramures.
In muntii Maramuresului se atesta existenta a 8 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 95 specii de pasari (intre care coc sosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) este o raritate, iar cocosul de munte (Tetrao urogallus) o prezenta agreabila ce se ofera uneori privirii turistilor, spre incantarea acestora) si a 31 specii de mamifere. Dintre mamifere, doua specii sunt periclitate cu disparitia: nurca (Mustela lutreola) si rasul (Lynx lynx). Speciile de interes cinegetic se mentin inca la efective importante, desi cu exceptia mistretului si ursului ele sunt sub 50% fata de cele din anul 1976.
Conform OUG nr. 552/26.08.2003 Parcul Natural Muntii Maramuresului cuprinde zece zone de conservare speciala:
- Naclovadati - 237 ha
- Zaslau - Runc - Hliubochi - 745 ha
- Serban - Pop Ivan - Hututeanca - Tomnatic - Sehleanu - 1050 ha
- Farcau - Vinderel - Mihailec - Petriceaua - Carligatura - 1920 ha
- Piatra Socolau - 613 ha
- Tarnita - Bosotin - Budescu - 890 ha
- Lutoasa - Pecealu - Baita - 930 ha
- Baita - Bardau - Tunel - CFF - Terchila - 1095 ha
- Comanu Mic - 300 ha
- Izvorul Boului - jupania - 265 ha
Principalul obiectiv turistic ramane valea Vaserului, datorita caii ferate forestiere inguste cu o lungime de peste 40 km, acest tip de transport devenind o atractie turistica deosebita datorita numarului redus de astfel de mijloace de transport.
Recomanda si prietenilor
ASEZARE:
Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana. Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui.
Muntii Maramuresului se intind spre nord de valea Viseului si a Bistritei Aurii pe o lungime de peste 100 km, insumand o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan, Districtul Muntii Maramuresului.
DESCRIERE:
Parcul National Muntii Maramuresului este al doilea ca intindere din Romania cu o suprafata de 148.850 hectare, ceea ce reprezinta peste 10% din totalul ariilor protejate din tara.
In Parcul National Muntii Maramuresului au fost inventariate 185 de izvoare minerale, dintre cele 256 surse minerale ale Maramuresului. Probabil acesta este parcul cel mai bogat in acest sens.
In Parcul National Muntii Maramuresului se cunosc in prezent 48 de cavitati, pesteri si avene. Cele mai importante cavitati sunt: Avenul din Pietriceaua, Pestera Vasile Bologa din Geamanu, Pestera Mare din piatra Molosnaia, Pestera cu Monezi din piatra Molosnaia, Pestera din Piatra Baitei, Pestera Hotilor din Piatra Banariei, Pestera Fantanele .
In interiorul parcului exista 4 arii naturale protejate: Stancariile Salhoi – Zambroslavile, Cornu Nedeii – Ciungii Balasanii, Varful Farcau – lacul Vinderel – Varful Mihailecu, Poiana cu Narcise Tomnatec – Sehleanu.
Muntii Maramuresului sunt cel mai inalt masiv montan situat pe granita de stat a Romaniei, punct de convergenta a mai multor regiuni etnografice (Maramuresul romanesc, Zakarpatia, Bucovina de sud si de nord, Galitia). Situati in partea nordica a Carpatilor Orientali, muntii Maramuresului se invecineaza la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu muntii Rodnei si depresiunea Maramuresului, iar la nord cu muntii Rahiv, Cernahora si Civcin (Ucraina).
Muntii Maramuresului au un caracter destul de clar individualizat din punct de vedere geologic, prezentand o structura extrem de complexa. Structura geologica este caracterizata de larga dezvoltare a panzelor de sariaj de varsta cretacica, panze de soclu ce apartin Unitatii Dacidelor Mediene. Aceasta este constituita din mai multe unitati suprapuse prin sariaj, care de jos in sus sunt panzele infra-bucovinice, panza sub bucovinca si panza bucovinca.
Fragmentarea morfologica a masivului este o caracteristica a Muntilor Maramuresului, reteaua hidrologica determinand o separare si o fragmentare a zonelor inalte ale masivului. Substratul geologic variat determina si o morfologie extrem de variata a zonelor inalte, ceea ce reprezinta un unicat in Carpati.
Dintre caracteristice floristice ale masivului sunt:
- narcisele -Narcissus radiiflorus (N.Stellaris). denumite de localnici aiut de munte, ce acopera poieni intinse in masivele Pop Ivan, Serbanu, Pecealu, urcand pana la golul alpin si crescand uneori printre jnepeni;
- pastaiata (Lunaria rediviva) -simbolul distinctiv al pacurarilor ce coboara toamna din munti, avand la palarie acest simbol al florei montane;
- floarea dragostei ( Botryclium lunaria ), Cochlearia pyrenaica var. borzaeana.
Sa mai mentionam ca aici vom gasi si flori care sunt simbolul muntilor in alte zone: bulbucii de munte (Trollius europaeus), care la obarsia V. Tomnatecului coexista pasnic cu narcisele), smardarul sau bujorii de munte (Rhododendron myrtifollium), floarea de colt (Leontopodium alpinum) sau steluta dupa cum e denumita aici, la fel ca in muntii Rodnei si desigur multe altele.
Rezultatele cercetarilor asupra faunei indica prezenta a 136 specii de Diptere (dintre care 11 descrise pentru prima data in Romania), peste 200 specii de Coleptere si 136 specii de Lepidoptere (fluturi) din 29 familii. Ihtiofauna este saraca din cauza mineritului, accidentelor ecologice de tip "Novat"si braconajului. Lostrita (Hucho hucho) care nu cu multi ani in urma era intalnita pe multe rauri ale masivului, este prezenta acum doar pe Tisa. Pastravul indigen (Salmo trutta fario) si lipanul (Thymallus thymallus) sunt inca raspanditi pe unii afluenti ai Viseului, pe Bistrita Aurie si pe Tibau. Este prezent si cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi), specie endemica pentru Maramures.
In muntii Maramuresului se atesta existenta a 8 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 95 specii de pasari (intre care coc sosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) este o raritate, iar cocosul de munte (Tetrao urogallus) o prezenta agreabila ce se ofera uneori privirii turistilor, spre incantarea acestora) si a 31 specii de mamifere. Dintre mamifere, doua specii sunt periclitate cu disparitia: nurca (Mustela lutreola) si rasul (Lynx lynx). Speciile de interes cinegetic se mentin inca la efective importante, desi cu exceptia mistretului si ursului ele sunt sub 50% fata de cele din anul 1976.
Conform OUG nr. 552/26.08.2003 Parcul Natural Muntii Maramuresului cuprinde zece zone de conservare speciala:
- Naclovadati - 237 ha
- Zaslau - Runc - Hliubochi - 745 ha
- Serban - Pop Ivan - Hututeanca - Tomnatic - Sehleanu - 1050 ha
- Farcau - Vinderel - Mihailec - Petriceaua - Carligatura - 1920 ha
- Piatra Socolau - 613 ha
- Tarnita - Bosotin - Budescu - 890 ha
- Lutoasa - Pecealu - Baita - 930 ha
- Baita - Bardau - Tunel - CFF - Terchila - 1095 ha
- Comanu Mic - 300 ha
- Izvorul Boului - jupania - 265 ha
Principalul obiectiv turistic ramane valea Vaserului, datorita caii ferate forestiere inguste cu o lungime de peste 40 km, acest tip de transport devenind o atractie turistica deosebita datorita numarului redus de astfel de mijloace de transport.
| Recomanda si prietenilor |
|