CAZARI TURISTICE
OBIECTIVE TURISTICE
INFO UTILE
Transport
CAUTARE
SECTIUNE MEMBRII
|
|
VA RECOMANDAM
Rezervatia botanica Poiana cu narcise din Muntele Saca
ASEZARE: Muntele Saca este cel mai inalt varf din muntii Gurghiului parte a masivului cristalin al Rodnei. Pe versantul sau estic se afla rezervatia botanica Poiana cu narcise care se intide pe o suprafata de 5 hectare si se afla la altitudinea de 1600 de metri.
DESCRIERE:
La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe varful Saca, se afla o poiana mare cu narcise, situata la altitudinea cea mai mare din tara (1600 m). Alaturi de narcise (Narcissus angustifolius f.stellaris) intalnim Opaita multicolora (Lychnis nivalis), Crucea Pamantului (Heracleum Carpaticum) ai alte specii rare.
Pe muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecand din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleaca spre Muntele Saca doua poteci mai bune, iar drumul dureaza cam 3 ore. Prima poteca urca spre vest catre Dealul Popii, iar a doua poteca urmareste Valea Secii si la un moment dat urca pe versantul sudic al Dealului Popii. Acest "deal" are inaltimea de 1230 de metri si este situat la vest de Valea Vinului. Aici gasim sapte cavitati numite Pestera Baia lui Schneider, Pestera Sperantei, Pestera lui Mihai, Pestera Rece, Pestera Stramta, Pestera cu Put si Grota Baia lui Schneider, acestea au aspecte diferite si ceea ce frapeaza este caracterul lor descendent.
Sunt cavitati cu spatii largi rezultate din modelarea polifazica a unor diaclaze in cazul Pesterilor Baia lui Schneider si Pestera lui Mihai cat si cavitati stramte si joase dezvoltate pe diaclaze de tractiune gravitationala in cazul Pesterilor Rece, Stramta si cu Put. O morfologie deosebita are Pestera Sperantei, ce prezinta galerii de dimensiuni reduse dar cu aspect labirintic.
In pestera Baia lui Schneider s-au efectuat lucrari de exploatare a unui minereu auro-argentifer oxidat denumit "brauna". Pestera este bogata in argonit si fauna cavernicola. Dupa o intensa exploatare a pesterii pentru argonitul continut, aceasta inca mai are zone ce n-au fost atinse de dalta omului. Importanta stiintifica este data de mineralogia ei, speleoteme de calcit si aragonit, gradul lor de cristalizare si recristalizare fiind exceptionale.
Recomanda si prietenilor
ASEZARE: Muntele Saca este cel mai inalt varf din muntii Gurghiului parte a masivului cristalin al Rodnei. Pe versantul sau estic se afla rezervatia botanica Poiana cu narcise care se intide pe o suprafata de 5 hectare si se afla la altitudinea de 1600 de metri.
DESCRIERE:
La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe varful Saca, se afla o poiana mare cu narcise, situata la altitudinea cea mai mare din tara (1600 m). Alaturi de narcise (Narcissus angustifolius f.stellaris) intalnim Opaita multicolora (Lychnis nivalis), Crucea Pamantului (Heracleum Carpaticum) ai alte specii rare.
Pe muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecand din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleaca spre Muntele Saca doua poteci mai bune, iar drumul dureaza cam 3 ore. Prima poteca urca spre vest catre Dealul Popii, iar a doua poteca urmareste Valea Secii si la un moment dat urca pe versantul sudic al Dealului Popii. Acest "deal" are inaltimea de 1230 de metri si este situat la vest de Valea Vinului. Aici gasim sapte cavitati numite Pestera Baia lui Schneider, Pestera Sperantei, Pestera lui Mihai, Pestera Rece, Pestera Stramta, Pestera cu Put si Grota Baia lui Schneider, acestea au aspecte diferite si ceea ce frapeaza este caracterul lor descendent.
Sunt cavitati cu spatii largi rezultate din modelarea polifazica a unor diaclaze in cazul Pesterilor Baia lui Schneider si Pestera lui Mihai cat si cavitati stramte si joase dezvoltate pe diaclaze de tractiune gravitationala in cazul Pesterilor Rece, Stramta si cu Put. O morfologie deosebita are Pestera Sperantei, ce prezinta galerii de dimensiuni reduse dar cu aspect labirintic.
In pestera Baia lui Schneider s-au efectuat lucrari de exploatare a unui minereu auro-argentifer oxidat denumit "brauna". Pestera este bogata in argonit si fauna cavernicola. Dupa o intensa exploatare a pesterii pentru argonitul continut, aceasta inca mai are zone ce n-au fost atinse de dalta omului. Importanta stiintifica este data de mineralogia ei, speleoteme de calcit si aragonit, gradul lor de cristalizare si recristalizare fiind exceptionale.
| Recomanda si prietenilor |
|