CAZARI TURISTICE
OBIECTIVE TURISTICE
INFO UTILE
Transport
CAUTARE
SECTIUNE MEMBRII
|
|
VA RECOMANDAM
Rezervatia Naturala Lacul Stiucii
ASEZARE:
Rezervatia Lacul Stiucii este situata in apropierea Vaii Bontului, un afluent al Fizesul, intre comunele Fizesu Gherlii si Sic, situate in judetul Cluj.
DESCRIERE:
Lacul Stiucilor, impreuna cu stufarisul inconjurator si cel dezvoltat pe vaile afluente, constituie un complex de ecosisteme caracteristice zonelor umede, intins pe o suprafata de aproximativ 120 ha. Luciul de apa are aproximativ 26 ha, iar stufarisul din jur (mai ales in amonte) ocupa in plus circa 95 ha.
Lacul face parte din iazurile Campiei Transilvaniei situate in bazinul Vaii Fizesului, afluent al Somesului Mic si reprezinta o delta in miniatura unde poposesc pentru hrana si cuibarit numeroase pasari de balta migratoare ca: califarul alb, cufundacii, starcii, ocrotite de stufarisul des.
Lacul Stiucilor s-a format pe locul unei vechi exploatari de sare, insa in prezent apele sale sunt dulci datorita colmatarii cu aluviuni aduse de pe versanti si depunerii sedimentelor de natura organica, care impiedica apa sa vina in contact cu sarea. Stratul de gheata se mentine pe suprafata lacului pe toata perioada iernii, din decembrie si pana in martie, atingand grosimi de circa 50 cm. Lacul Stiucilor are trei caracteristici principale: in prezent este singurul lac natural din Transilvania, care nu a suferit nici o influenta negativa semnificativa umana; este cel mai adanc lac natural dulce din interiorul tarii, profunzimea sa ajungand la circa 10m; este singurul lac interior din Campia Transilvaniei pe care se dezvolta plauri (formatiuni de stuf plutitor), la fel ca in Delta Dunarii.
Activitatile permise in cadrul rezervatiei sunt: pescuitul sportiv, lacul fiind cunoscut mai cu seama datorita unei populatii semnificative de stiuci (Esox lucius), de unde provine si numele acestuia; drumetiile, observarea pasarilor, campingul. Vanatul este interzis pe tot parcursul anului, atat in rezervatie cat si in afara acesteia, la fel ca: pescuitul cu plase, aruncarea si depozitarea gunoiului in afara zonelor amenajate in acest sens, aprinderea stufului, adunarea oualor si deranjarea cuiburilor pasarilor.
Localnicii spun ca, paradoxal, s-ar fi nascut intr-un loc unde mai demult a fost o mina de sare, care intre timp s-a prabusit. Aluviunile depuse au transformat insa lacul in apa dulce. Supranumit si Lacul stiucii, dupa numele pestelui care predomina, lacul a fost declarat rezervatie si pentru ca in zona exista foarte multe pasari rare. De lac se leaga si o legenda: se spune ca, pe vremea romanilor, lacul ar fi inghitit o asezare. Cand apa devenea foarte limpede, se putea zari acoperisul unei bazilici. Inotatori cu experienta se avantau spre satul scufundat, dar unul cadea jertfa, inghitit de un vartej ce se forma in jurul bazilicii. De 30 de ani insa, depunerile au acoperit satul, iar bazilica nu si-a mai luat jertfa anuala.
Recomanda si prietenilor
ASEZARE:
Rezervatia Lacul Stiucii este situata in apropierea Vaii Bontului, un afluent al Fizesul, intre comunele Fizesu Gherlii si Sic, situate in judetul Cluj.
DESCRIERE:
Lacul Stiucilor, impreuna cu stufarisul inconjurator si cel dezvoltat pe vaile afluente, constituie un complex de ecosisteme caracteristice zonelor umede, intins pe o suprafata de aproximativ 120 ha. Luciul de apa are aproximativ 26 ha, iar stufarisul din jur (mai ales in amonte) ocupa in plus circa 95 ha.
Lacul face parte din iazurile Campiei Transilvaniei situate in bazinul Vaii Fizesului, afluent al Somesului Mic si reprezinta o delta in miniatura unde poposesc pentru hrana si cuibarit numeroase pasari de balta migratoare ca: califarul alb, cufundacii, starcii, ocrotite de stufarisul des.
Lacul Stiucilor s-a format pe locul unei vechi exploatari de sare, insa in prezent apele sale sunt dulci datorita colmatarii cu aluviuni aduse de pe versanti si depunerii sedimentelor de natura organica, care impiedica apa sa vina in contact cu sarea. Stratul de gheata se mentine pe suprafata lacului pe toata perioada iernii, din decembrie si pana in martie, atingand grosimi de circa 50 cm. Lacul Stiucilor are trei caracteristici principale: in prezent este singurul lac natural din Transilvania, care nu a suferit nici o influenta negativa semnificativa umana; este cel mai adanc lac natural dulce din interiorul tarii, profunzimea sa ajungand la circa 10m; este singurul lac interior din Campia Transilvaniei pe care se dezvolta plauri (formatiuni de stuf plutitor), la fel ca in Delta Dunarii.
Activitatile permise in cadrul rezervatiei sunt: pescuitul sportiv, lacul fiind cunoscut mai cu seama datorita unei populatii semnificative de stiuci (Esox lucius), de unde provine si numele acestuia; drumetiile, observarea pasarilor, campingul. Vanatul este interzis pe tot parcursul anului, atat in rezervatie cat si in afara acesteia, la fel ca: pescuitul cu plase, aruncarea si depozitarea gunoiului in afara zonelor amenajate in acest sens, aprinderea stufului, adunarea oualor si deranjarea cuiburilor pasarilor.
Localnicii spun ca, paradoxal, s-ar fi nascut intr-un loc unde mai demult a fost o mina de sare, care intre timp s-a prabusit. Aluviunile depuse au transformat insa lacul in apa dulce. Supranumit si Lacul stiucii, dupa numele pestelui care predomina, lacul a fost declarat rezervatie si pentru ca in zona exista foarte multe pasari rare. De lac se leaga si o legenda: se spune ca, pe vremea romanilor, lacul ar fi inghitit o asezare. Cand apa devenea foarte limpede, se putea zari acoperisul unei bazilici. Inotatori cu experienta se avantau spre satul scufundat, dar unul cadea jertfa, inghitit de un vartej ce se forma in jurul bazilicii. De 30 de ani insa, depunerile au acoperit satul, iar bazilica nu si-a mai luat jertfa anuala.
| Recomanda si prietenilor |
|