SCURT ISTORIC:
Manastirea Afteia reprezinta o veche asezare monahala ale carei inceputuri pot fi stabilite in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Dupa traditie, prima biserica s-a ridicat aici dupa lupta de pe Campul Painii din 1479, cand cotropitorii turci au fost biruiti de ostile crestine. Initial asezamatul monahal s-a numit "Sihastria din Plaisor" si avea hramul "Nasterea Maicii Domnului". Mai tarziu apare in documente ca "Manastirea de la Cioara" sau "Afteia", fiind metoc al manastirii Cozia. Zbuciumata istorie a Manastirii Afteia este marcata de personalitatea cuviosul Sofronie Marturisitorul care si-a inchinat viata luptei pentru apararea ortodoxiei in Transilvania. In timpul cat acesta a fost staret, manastirea a devenit principalul centru de lupta pentru apararea credintei stramosesti impotriva unirii bisericii cu Roma. Dupa ce a luptat cu inversunare, conducand miscarea romanilor impotriva Uniatilor in anii 1759-1761, Sfantul Sofronie s-a retras la manastirea Robaia si apoi s-a stabilit la manastirea Curtea de Arges. Impreuna cu ieromonahul Sofronie, s-au mai nevoit la Cioara, egumenul Stefan, ieromonahul Ioanichie, monahul Chiril si monahul Efrem. Fiind distrusa in 1778, terenul vetrei manastiresti de la Plaisor a ajuns in posesia unor locuitori, primul fiind Trifan Suvaina din Cioara, iar ultimul, Salomia Pop (Prodan) din Purcaretiu. Numeroase vestigii ale vechiului asezamant monahal s-au pastrat in biserica satului, construita din lemn in 1798, cu o parte a materialului recuperat de la schit.
In anul 1905, parohul satului, Constantin Oancea, a ridicat aici un paraclis de zid si o mare cruce de lemn pe care a scris: Aceasta sfanta cruce s-a ridicat de romanii ortodocsi din Cioara in locul fostei manastiri Afteia (desfiintata in 1778) la staruinta preotului Constantin Oancea, lemnar George Daian, pictor D. Pacurariu in anul 1905. In anul 1924, preotul Constantin Oancea solicita Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane de Alba Iulia si Sibiu reinfiintarea schitului, pentru care propune ca vietuitor pe George Manaila din Cioara. Prin actul nr. 6065/1926 Consiliul Arhiepiscopesc Sibiu aproba cererea, stabilind ca zi de pelerinaj la Plaisor praznicul Sfintii Imparati Constantin si Elena. Planul bisericii a fost intocmit de arhitectul Constantin Mihalteanu din Alba-Iulia, aprobat de Arhiepiscopie la 31 martie 1934 si la 22 iunie 1934 s-a pus piatra de temelie, prin protopop Dr. Vasile Oana din Sebes-Alba.
Biserica cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena" s-a construit intre 1934 si 1950, din lemn de stejar, pe fundatie de piatra, prinsa in mortar de var. Stilul arhitectural este in forma de nava. Initial s-a acoperit cu sindrila, iar din 1965 s-a acoperit cu tabla zincata. Are doua turle, acoperite tot cu tabla. Sfintirea bisericii s-a facut la 21 mai 1952 de Episcopul Nistor, staretul manastirii Sfanta Treime din Alba-Iulia (din 1976 catedrala si sediul Episcopiei nou reinfiintata). Viata monahala a fost reluata in 1975. In anul 1978 intregul corp al bisericii a fost placat cu sita de brad lucrata cu cioc de catre iscusitii mesteri din Moisei - Maramures. Prin aceasta lucrare apa ploilor nu mai patrundea printre elementele de lemn afectand tencuielile interioare, iar biserica a dobandit o noua si placuta infatisare. In anul 1980 biserica a fost inzestrata cu un policandru de stejar sculptat de maestrul Ioan Cristea din Alba Iulia, prevazut cu instalatie electrica.
Pictura in fresca a fost realizata de pictorul Nicolae Gavrilean din Suceava si ucenicii sai L. Dumitrava si R. Gherghean, in anul 1981. A fost demontat vechiul iconostas si asezat altul nou, din stejar, cu ornamentatii specifice, executat de Vasile Rosca din Maramures. Icoanele au fost pictate de Liviu Dumbrava. Tamplarul Horia Craciun din Vinerea a confectionat usile. Acelasi mester tamplar a sculptat si executat din lemn de stejar stranele, tetrapoadele si sfesnicele.
In anul 1988 a inceput constructia paraclisului de vara. Langa acesta au fost asezate doua morminte: al preotului Constantin Oancea si al monahului Ghenadie Manoila, nascut la Cioara, care din 1927 pana in 1946 a fost mereu in acest loc, avand o mare contributie la tot ce s-a construit aici in acea perioada.
In incinta schitului se afla o noua constructie cu chilii pentru vietuitori si un frumos paraclis la etaj. In perioada 2000-2002, in afara incintei schitului, in imediata vecinatate a intrarii, s-a ridicat o cladire cu doua etaje pentru gazduirea pelerinilor.

DATE CONTACT:
Comuna Salistea, Jud. Alba, Romania