SCURT ISTORIC:
Biserica "Duminica Tuturor Sfintilor" din Parhauti a fost construita de catre logofatul Gavriil Trotusan in anul 1522. Prezenta in pronaosul bisericii a trei pietre de mormant anterioare anului de constructie al lacasului de cult (1494, 1506 si 1521) reprezinta o dovada a faptului ca logofatul Trotusan a zidit biserica sa in locul alteia mai vechi.
La sfarsitul secolului al XVII-lea, in timpul celor doua campanii in Moldova (1686 si 1691) ale regelui polonez Ioan Sobieski al III-lea, biserica din Parhauti a fost pustiita. O lunga perioada de timp (dupa unii autori cativa zeci de ani, dupa altii aproape un secol), lacasul de cult a fost abandonat, ramanand fara acoperis. Pe bolta exterioara a bisericii au crescut arbori si iarba; in urma ploilor, tencuiala a cazut si pictura s-a distrus.
Nu exista documente sau inscriptii care sa aduca informatii cu privire la momentul cand s-a reparat biserica. Dupa informatiile orale, abia pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea un mazil pe nume Calmutchi, impreuna cu intreg satul, ar fi acoperit lacasul de cult. In anul 1810, biserica a fost dotata cu un clopot, pe cheltuiala lui Ilie Calmutchi. Inscriptia de pe clopot atesta urmatoarele: "S-au facut prin silinta dumisale, Ilie Calmutchi si a tot satu Parhauti, 1810"".
O serie de reparatii s-au efectuat dupa primul razboi mondial. Atunci s-au tencuit partial peretii bisericii. Cu cheltuiala enoriasilor, s-au facut unele lucrari de intretinere: s-a inlocuit in mai multe randuri acoperisul de dranita, s-au refacut clopotele crapate din cauza indelungatei lor folosinte etc.
In anul 1994, in timpul pastoririi preotului-paroh Viorel Varlan, cimitirul parohiei a fost imprejmuit cu un gard din piatra.
In decursul timpului, biserica a fost cercetata de mari personalitati culturale din Romania: Nicolae Iorga, Simion Florea Marian, Petru Comarnescu, Virgil Vatasianu, Vasile Dragut, Nicolae Gramada, Leca Morariu s.a., care au apreciat valoarea acestui monument. Academicianul Virgil Vatasianu spunea ca biserica din Parhauti „are ceva din maretia piramidelor din Egipt”.
La 22 iunie 1997, a avut loc aniversarea a 475 de ani de la zidirea bisericii din Parhauti. S-a celebrat o slujba arhiereasca de catre arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei si Radautilor, inconjurat de un sobor de preoti. Cu acest prilej, s-a amplasat o placa comemorativa pe care scrie: „Initiativa credinciosilor din Parhauti de a sarbatori 475 de ani de la zidirea bisericii este pilduitoare si draga sufletului nostru, pentru ca este un mod de a tine mereu aprinsa candela credintei stramosesti si spiritualitatii romanesti, pentru a ne lumina calea spre mantuire noua si urmasilor nostri“.
Din cauza faptului ca biserica incepuse sa se degradeze, ea a fost inchisa in anul 2004 pentru efectuarea de lucrari de consolidare si restaurare. La 23 martie 2004 s-a sfintit locul unde urma sa se ridice o capela de lemn pentru savarsirea slujbelor religioase in timpul cat biserica monument istoric ar fi fost inchisa. Capela din lemn, cu hramurile „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ si „Stefan cel Mare si Sfant“, a fost sfintita la 19 decembrie 2004 de catre arhiepiscopul Pimen, inconjurat de un sobor de preoti.
In anul 2009, biserica din Parhauti a fost prezentata in programul „Restaurare”, realizat de catre Televiziunea Romana, in colaborare cu institutii ale statului specializate in domeniul artei si culturii. Lacasul de cult necesita urgente lucrari de restaurare din cauza degradarii constructiei si a picturilor interioare.
In prezent, acet lacas de cult nu mai pastreaza nici un fel de mobilier vechi sau vreun obiect de cult cu valoare istorica sau artistica.

          DESCRIERE:
Vazuti de la distanta, peretii din piatra bruta si ferestrele mici dau bisericii imaginea unei fortarete de neinvins. Doar fatada vestica difera: este strapunsa de patru mari deschideri, aflate pe doua nivele.
Biserica masiva si robusta are forma dreptunghiulara avand si absida estica, singura, de altfel. Un acoperis drept, care accentueaza forma stricta, acopera structura.
Ferestrele, cate doua pe fatadele sudica si nordica, si una pe absida estica, sunt inguste si mici. Chenarele sculptate au muluri ascutite in forma de arcuri.
Deschiderile exonartexului, pe de alta parte, sunt late si au o bolta rotunda. Pe zidaria stalpului care separa cele doua intrari cu bolta de la exonartex, se afla o inscriptie comemorativa.
Exonartexul cu doua caturi distinge biserica de altele, desi o structura similara a fost construita la Baia. Prin cele doua mari bolti, calea duce catre exonartexul deschis. Spatiul este oarecum ingust si redus, iar bolta este transversala, sub forma unui butoias. Intreaga bolta este acoperita cu scene din Viata Sf. Nicolae.

DATE CONTACT:
Parhauti, judetul Suceava, Romania