SCURT ISTORIC:
Biserica Manastirii Humor isi are inceputurile in vremea domniei lui Alexandru cel Bun, cand, ascunsa intre codri, se ridica aici cea dintai asezare manastireasca, ctitoria marelui vornic Ioan (1415).
La inceputul secolului al XVI-lea, in 1527, manastirea a fost jefuita si distrusa de tatari. Biserica fusese inzestrata cu obiecte pretioase si manuscrise, dintre care cel mai de pret care se pastreaza si astazi este Tetraevangheliarul din 1473, carte daruita de Stefan cel Mare. Ruinele vechii manastiri se pot vedea si astazi, la cca. 300 m de actuala biserica.
In vremea lui Petru Rares, si Humorul este cuprins in campania de restaurari. Dar, aici, nu domnul savarseste opera de reconstructie, ci marele logofat Toader Bubuiog, dreapta si credincioasa sa sluga.
In 1535, ctitorul reunea o echipa de mesteri zugravi care sa asigure decorarea noii biserici. Asa cum arata analiza stilistica a picturii, echipa era formata din patru zugravi, fiecare avand o personalitate artistica formata. Printre ei, exista indicii sa fi participat si acela care se intitula „zugrav de biserici si curtean al Mariei sale Petru, voevodul Moldovei” Toma din Suceava. Echipa aceasta a realizat unul din cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii.

DESCRIERE:
Din punct de vedere arhitectural cateva particularitati se impun: pridvorul deschis cu cele 4 arcade in arc frant si lipsa turlei. Biserica este in plan triconic, intre naos si pronaos aflandu-se gropnita, deasupra careia, printr-o usa sapata in zid, se poate ajunge in tainita. Elementele de factura gotica sunt vizibile in ancandramentele ferestrelor, in portalul de la intrare precum si in firidele cu care se decoreaza cele 3 abside laterale.
Biserica a fost imbracata pe interior si pe exterior cu o minunata haina de pictura in fresca, tehnica intalnita la Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore. Ceea ce caracterizeaza in plus intreaga pictura de la Humor este unitatea de tonalitate cromatica, datorata predominantei diferitelor nuante de rosu, culoare specifica acestei biserici.
Pictura interioara continua traditiile iconografice ale picturii murale din vremea lui Stefan cel Mare, punandu-se insa accent mai mult pe caracterul narativ al prezentarii, ceea ce a dus la inmultirea scenelor si registrelor. Aceasta narare se poate vedea in Saptamana Patimilor. In dreapta intrarii in naos, pe peretele de vest, ne intampina tabloul votiv al lui Petru Rares. In gropnita sunt cele doua morminte ale ctitorilor impreuna cu tablourile votive. Despre pictura din pronaos, Paul Henry scria: „In toata arta Bizantina nimic nu incanta mai mult pana si pe cel mai exigent ochi. O unitate desavarsita pluteste intre pictura, arhitectura si acustica”. Ansamblul pictural din pronaos si gropnita a fost restaurat in anii 1971 - 1972 cu ajutorul UNESCO.
Vorbind despre realitatile artistice ale picturii, trebuie sa avem in vedere in primul rand exteriorul. Expus intemperiilor, peretele nordic se resimte cel mai mult. In schimb, peretele sudic, absidele laterale si peretele vestic, ofera ochiului o sublima orchestratie de culori. Heruvimi, serafimi, ingeri, profeti, apostoli, ierarhi, calugarii, alcatuiesc tema Cinului. Imnul Acatist al Bunei Vestiri, cuprinzand 24 de scene, este zugravit pe peretele de sud alaturi de Asediul Constantinopolelui. Tot aici se gasesc scene din viata Sfantului Nicolae precum si Parabola Fiului Risipitor. La intrarea in biserica, pe peretele de vest, ne intampina Judecata de Apoi, unde apar multe elemente de factura locala cum ar fi: buciumul, lavita, cobza, stergarul.
Dintre obiectele cu care a fost inzestrata manastirea se mai pastreaza iconostasul, exceptionala opera sculpturala (sec. XVI), 4 icoane din sec. al XVI-lea, a caror pictura este de un mare rafinament, un jilt si strane din aceeasi perioada.

DATE CONTACT:
Comuna Manastirea Humorului, judetul Suceava, Romania
Tel: + 40 (230) 231411;
Mobil: +40 (744) 827316;
E-mail: manastirea_humorului@yahoo.com