SCURT ISTORIC:
Manastirea Slatina este prima ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu. Istoria zidirii manastririi se pierde in negura timpului, dar legendele spun ca aici traia un sihastru care l-ar fi sfatuit pe domnitorul Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locul unde crestea un paltin.
Biserica „Schimbarea la fata” este plasata in centrul asezarii monahale. A fost modelata dupa Manastirea Probota, dar dimensiunile sale au fost marite, fiind cea mai mare biserica din Moldova pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Incerte sunt si datele despre sfintirea lacasului. Intr-o cronica a lui Grigore Ureche se mentioneaza data de 14 octombrie 1558, insa inscriptia slavona plasata de staretul Nil in anul 1572, atesta anul 1561.
Splendoarea Manastirii Slatina - curte princiara, a avut de suferit dupa moartea ctitorului. De la sfarsitul secolului al-XVII-lea, timp de un veac, frecventele razboaie, jafuri, incendii au dus la distrugerea, apoi la parasirea manastirii vreme de patruzeci de ani. La inceputul secolului al-XIX-lea viata monahala a fost reluata si a inceput restaurarea. In anul 1821, Manastirea Slatina a devenit refugiul capitanului Iordache Olimpiotul, unul dintre conducatorii miscarii Eteria, impreuna cu grupul lui de luptatori. Supusa unui sever asediu, manastirea a fost incendiata si in mare parte daramata. Munca de restaurare a fost reluata in 1823. S-a refacut acoperisul chiliilor si al turlelor (in stilul baroc rus), iar resedinta princiara a suferit importante transformari. In 1834 Arhimandritul Filaret taie turnul incintei, construieste o capela deasupra caii de acces si dispune ca fatada sa fie facuta cu pilastri in stil neoclasic. Episcopul Veniamin Costache adauga o constructie deasupra chiliilor din partea estica si un frumos portic cu coloane in stil neoclasic, la fel si balcoane in partea nordica.

DESCRIERE:
Biserica de mari proportii, in plan triconc alungit, are pridvorul inchis. Pictura nu este cea originala, reinnoirea celei vechi fiind facuta cu fidelitate. Tabloul votiv, amplasat pe peretele de nord al pronaosului, prezinta pe Alexandru Lapusneanu cu familia.
Frumos ornamentate si inscriptionate, lespezile funerare marcheaza mormintele domnitorului ctitor Alexandru Lapusneanu, al doamnei Ruxandra, precum si ale celor doua fiice, Teofana si Teodora. Casa domneasca este un pretios exemplar de arhitectura laica unde se evidentiaza influenta Renasterii transilvanene.
Incinta Manastirii Slatina are forma patrulatera, neregulata. Zidurile imprejmuitoare facute din bolovani de rau, cu stanci de legatura la colturi, au metereze si drum de straja. La cele patru colturi s-au plasat bastioane, ceea ce arata ca Manastirea Slatina era destinata pentru adapost, rezistenta si aparare.
Biserica de mari proportii, in plan triconc alungit, are pridvorul inchis. Pictura nu este cea originala, reinnoirea celei vechi fiind facuta cu fidelitate. Tabloul votiv, amplasat pe peretele de nord al pronaosului, prezinta pe Alexandru Lapusneanu cu familia.
Frumos ornamentate si inscriptionate, lespezile funerare marcheaza mormintele domnitorului ctitor Alexandru Lapusneanu, al doamnei Ruxandra, precum si ale celor doua fiice, Teofana si Teodora. Casa domneasca este un pretios exemplar de arhitectura laica unde se evidentiaza influenta Renasterii transilvanene.
Incinta Manastirii Slatina are forma patrulatera, neregulata. Zidurile imprejmuitoare facute din bolovani de rau, cu stanci de legatura la colturi, au metereze si drum de straja. La cele patru colturi s-au plasat bastioane, ceea ce arata ca Manastirea Slatina era destinata pentru adapost, rezistenta si aparare.

DATE CONTACT:
Slatina, judetul Suceava, Romania