SCURT ISTORIC:
Biserica, avand hramul Sf. Nicolae, este construita din barne de stejar in 1690 (dupa unii autori, ea ar fi fost ridicata mai tarziu, in prima jumatate a secolului XVIII).

DESCRIERE:
Biserica e un exemplu pentru perioada in care stilul maramuresean a ajuns la maturitate. Spre deosebire de alte biserici, aceasta exonartex foarte bine pastratp: dar randul cel mai de jos de grinzi si doar podelele din piatra au fost inlocuite.
Biserica are un plan dreptunghic, doar altarul poligonal fiind proiectat in afara. Acoperisul principal are doua randuri de stresini, in timp ce acoperisul altarului este mai coborat si are doar un rand de stresini. Grinzile de mai sus ale peretilor sunt proiectate in afara, spre consolele care sprijina greutatea acoperamantului si care se opresc spre pereti. Profilul consolelor este sculptat cu linii curbate, convexe si concave. Pe fatada vestica a portalului sunt doua caturi, semn al unei faze mai degraba tarzii in evolutia bisericilor din lemn.
Stalpii si barele de sprijin sunt sculptati intr-o maniera abila speciala pentru formarea unei arcade perfect rotunde in jurul portalului. Usa de la intrare este facuta din scanduri late, aranjate oblic, in forma unui romb, decorate cu floarea cuiului, rotunda si din fier. Pe chenar se afla o cruce sculptata in relief. Desi biserica „Sf. Nicolae” urmeaza in general stilul tipic maramuresean de constructie, exista cateva detalii care au fost influentate de barocul de tip vestic, precum liniile curbate sau arcurile opuse ale consolelor de sprijin, capetele usii care formeaza o decoratie in romb, gestica figurilor de pe peretii murali si chenarele largi ale ferestrelor mari din naos si altar.
De obicei, ferestrele, mai ales cele mai mici, nu au chenare. Interiorul mai degraba intunecat a fost refacut in culori vii in timpul primei jumatati a secolului al XIX-lea. Si, ca atatea ori, pictura de deasupra s-a amestecat cu originalul, intr-o ordine mai logica a scenelor. Dar acum pictura originala a devenit din nou vizibila, ca de exemplu pe bolta naosului. Ca de obicei, plafonul pronaosului este plat si are ca tema principala Judecata de Apoi, intinsa pe tot peretele vestic, in jurul usii de la intrare. Pe registrul intai, pe peretele sudic, sunt descris scene din Deisis, Iisus inconjurat de Fecioara Maria si Sf. Ioan Botezatorul.
Pe al doilea registru, se afla Iisus si femeia samariteana la izvor, iar la registrul al treilea este Hristos, vindecand soacra lui Petru. Pe peretele nordic este afisata Pilda celor cinci fecioare intelepte si a celor cinci fecioare nebune. Pe bolta din naos, intr-un chenar dreptunghiular, se afla Sfanta Treime, cu Tatal tinand un glob cu o cruce, Iisus langa o cruce mare si Porumbelul, simbolul Sfantului Duh. Aceasta scena, infatisata cu o cruce mare, in stilul Rastignirii, este un element occidental si se intalneste in Romania in picturile din secolul al XIX-lea.

DATE CONTACT:
Feresti, Maramures, Romania