Cetatea Medievala
Situat? ?n zona central? a orasului, la dreapta soselei nationale Bucuresti - Oradea, la aproximativ 30 km distant? de municipiul Alba Iulia si la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului - un complex de arhitectur? medieval? cuprinz?nd mai multe edificii - este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul asez?rii. Cetatea cu ziduri si turnuri de piatr? este amplasat? pe locul unei fortificatii de p?m?nt mai vechi care la r?ndul ei se suprapune pe o asezare daco - roman? din secolul al III - lea, AD. ?n edificarea complexului de arhitectur? sunt cunoscute dou? faze de constructie. Existenta unei prime cet?ti este atestat? arheologic, prin s?p?turile din anii 1974 - 1977, ?n secolul al XIV - lea. Potrivit traditiei locale s?sesti aceste ?nceputuri ar fi avut loc ?nainte de mare invazie t?tar? din anii 1241 - 1242. Aceast? datare ?ns? nu este ?nc? confirmat?. ?n plan orizontal cetatea are forma unui pentagon cu laturile inegale. La unghiurile de ?nt?lnire ale zidurilor si la mijlocul laturilor lungi ale acestora, sunt adosate turnuri cu patru, cinci si sapte laturi. Forma actual? corespunde ?n mare m?sur? etapei a doua de constructie, dar pe alocuri conserv? si elemente ale primei faze, c?t si ale unor refaceri si ad?ug?ri mai t?rzii. Inscriptiile care s-au mai p?strat pe alocuri pe turnuri si ziduri aduc unele informatii legate de acele lucr?ri. Desi de mici dimensiuni (cu perimetrul de cca 350 m), prin grosimea incintei (de 1,20 - 1,30 m) si ?n?ltimile zidurilor (de 7 - 8 m) la care se adaug? parapetul de c?r?mid? (de 2 m), cetatea a constituit un mijloc sigur de ap?rare ?n vremuri tulburi pentru locuitorii Aiudului. Ap?rarea era sporit? si de santul cu ap? ce ?nconjura cetatea ?n exterior. Turnurile erau date ?n grija breslelor mestesug?resti, care aveau obligatii militare, dintre mesterii breslasi aleg?ndu-se comandanti militari - asa zisi "ofiteri de breasl?". Astfel existau, turnurile m?celarilor, croitorilor, cizmarilor si olarilor - de form? rectangular?, al t?b?carilor - cu sapte laturi, ca si de cele ale cojocarilor si l?c?tusilor - cu c?te cinci laturi. Pe latura de vest se mai afl? un turn mic denumit "Kalendas", care era ?n grija Asociatiei Sf. Spirit. Leg?tura dintre turnurile apropiate era asigurat? de drumul de straj? din spatele parapetului, la care se urca prin intermediul unor sc?ri de piatr? prinse ?n zidurile curtinei. ?n interiorul turnurilor accesul la nivelele superioare se f?cea prin sc?ri din lemn. ?n interiorul cet?tii sunt amplasate dou? edificii de cult si patru edificii din secolele XVIII si XIX, acestea din urm? apartin?nd acum cultului reformat calvin. Cel mai important edificiu este biserica construit? ?n stil gotic transilv?nean la sf?rsitul secolului al XV - lea. ?n prezent apartine cultului reformat calvin. Biserica are un turn robust, ?nalt de 64 metri si prev?zut cu metereze. Cealalt? biseric? dateaz? de la sf?rsitul secolului al XIX - lea si apartine cultului evanghelic lutheran. Biserica a fost construit? pe locul vechii capele ?n stil romantic din prima jum?tate a secolului al XIV - lea, cu ocazia zidirii noului edificiu p?str?ndu-se planul si fundatia primului edificiu din cetate. Complexul fortificat are str?nse leg?turi si cu istoria orasului care s-a derulat de-a lungul mai multor secole. Cetatea a fost implicat? direct sau a fost martor? la c?teva din evenimentele sociale si politice importante din istoria Transilvaniei. ?n general toate aceste evenimente si-au pus amprenta asupra acestui monument medieval, tocmai prin consecintele pe care le-au generat: reconstruiri sau reparatii repetate cu ocazia c?rora nu s-a mai respectat stilul initial, ci s-a lucrat ?n stilul noilor perioade. De aici au rezultat si particularit?tile acestui monument de arhitectur? medieval? transilvan?. ?n interiorul cet?tii se mai g?sesc urm?toarele edificii, propriet?ti ale Oficiului parohiar reformat calvin: ? cl?direa oficiului parohial alipit? jum?t?tii vestice a Palatului princiar, a c?rei arip? dinspre jum?tatea nordic? p?streaz? elemente de zid?rie din piatr? si resturi de ancadramente fasonate ?n piatr?, care permit o datare ?n secolul al XVII-lea; aripa dinspre sud este o constructie mai nou? (sec. Al XVIII - XIX). ? cl?direa parohial?, utilizat? ca locuint? de serviciu a preotului paroh. Contine elemente constructive din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, desi se presupune c? este o refacere a unei cl?diri vechi. ? fosta cas? a clopotarului. Este alipit? de zidul perpendicular pe peretele vestic al cet?tii, l?ng? turnul olarilor. Pare o constructie din secolele XVIII - XIX, cu refaceri si mai t?rzii. ? fosta cas? parohial? evanghelic?, cump?rat? de Oficiul parohial reformat, ?n prezent renovat?.
DATE CONTACT:
Aiud, jud. Alba
pagina web: http://www.aiudonline.ro/turism/monumente_cladiri/?page=13
Recomanda si prietenilor |