Manastirea Ratesti
Manastirea Ratesti a fost initial (pe la sfarsitul secolului al al XVI-lea) schit de calugari, ctitorie a unor boieri, Dragomir, capitan de oaste, si a familiei sale. A fost mentionat documentar pentru prima oara la 6 mai 1634, intr-un act de danie al monahului Sofronie de Gomesti. Schitul avea atunci o biserica de lemn cu hramul "Sfanta Treime". Tot conform documentelor - in anul 1752 acest sfant lacas a ramas parasit, fenomenul pustiirii fiind frecvent intalnit in aceasta perioada si la alte schituri din judetul Buzau, din pricina lipsei de calugari. Dupa 1760, in urma unei danii facute de boierii Scarlat si Alexandru Hrisoscobu, acest sfant asezamant s-a reinfiintat - insa ca manastire de maici, iar in anul 1784 i se mai construia inca o biserica de lemn, cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Dimitrie". Pe temeliile acesteia s-a ridicat ulterior, in anul 1844, biserica cea mare de acum, purtand ambele hramuri: Sfanta Treime si Sfantul Mare Mucenic Dimitrie. 17 ani mai tarziu (in 1861) s-a infiintat in manastire o scoala pentru maici si pentru fetele sarace din comunele invecinate, infiintata si finantata de P.S. Dionisie Romano. Traditia scolii a fost reluata aici prin scoala de adulte in 1912 si prin scoala de cantari bisericesti din 1922, deasemeni prin actualul seminar (1996), ridicat prin grija P.S.Epifanie Norocel. Daca pe la 1760, la reinfintarea manastirii, dupa cum spune traditia, erau aici numai 3 maici, iar in 1787 erau 16 vietuitoare sub conducerea duhovniceasca a vestitului staret Vasile de la Poiana Marului, dupa cum ne informeaza documentele, numarul maicilor si surorilor a crescut pana la 191 inainte de Decretul din 1959. Acum manastirea numara 75 de vietuitoare si are viata de sine.
DATE CONTACT:
Ratesti, jud. Buzau
Recomanda si prietenilor |