CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Biserica Sfanta Maria





Unul din monumentele cele mai cunoscute ale Transilvaniei, monument arhitectural, cel mai important şi mai cunoscut loc de pelerinaj al Transilvaniei. Construit ?ntre anii 1804-1834, pe baza planului elaborat de arhitectul Schmidt Konstantin din T?rgu-Mureş ?n stil baroc. Din această perioadă 22 de ani (1802-1825) au trecut p?nă la terminarea structurii, finisajul interior original fiind predat ?n anul 1834. A urmat o perioadă de lucrări minore, biserica căpăt?nd forma actuală ?n 1876. A fost sfinţita ?n data de 20 august 1876 de episcopul Fogarassy Mih?ly. Prima atestare documentară a prezenţei ordinului franciscanilor ?n Şumuleu datează din 1352, c?nd au servit deja catolicii din Moldova pornind din Şumuleu. ?n 1400 papa Bonifaciu al IX.-lea permite franciscanului Alvernoi Bertalan fondarea a 4 mănăstiri pe teritoriul episcopiei romano-catolice din Alba Iulia. Una dintre acestea este mănăstirea din Şumuleu care apare ?n acte sub numele "Billich". Franciscanii stabiliţi aici au fondat sub patronatul soţiei voievodului Moldovei, Losonczi Margit o mănăstire ?n Bacău ?ncă din anul 1390. Construirea bisericii gotice, care se afla pe locul bisericii actuale se poate data tot ?n această perioadă. Prima buserică ?n stil gotic, construită de franciscanii observanţi a fost renovată ?n 1442-48, din donaţia lui Iancu de Hunedoara făcută pentru comemorarea victoriei asupra turcilor ?n bătălia de la S?ntimbru de Mureş din 1442. Biserica a fost lărgită ?n mai multe r?nduri, cele mai importante fiind cele din 1530 şi 1649. Trupele lui Sz?kely M?zes, paşa Ali şi Th?k?li au făcut pagube importante ?n campaniile lor militare ?n Secuime. Pe la ?nceputul anilor 1800 biserica s-a dovedit a fi ne?ncăpătoare pentru masa mare de pelerini care vizitau Şumuleul. Biserica veche a fost demolată ?n 1802, ?n locul căreia a fost construită biserica actuală. Din biserica veche au rămas numai fragmente minore, zidite ?n pereţii bisericii actuale. Podoaba bisericii actuale este Statuia Maicii Domnului făcătoare de minuni aşezată pe altarul principal al bisericii. Sculptura din tei reprezintă Maica Domnului av?nd ?n braţe pe micuţul Isus aşa cum este descrisă ?n Cartea Apocalipsei - "Femeia ?mbrăcată ?n Soare". Sculptura care se datează probabil din secolul al XVI-lea sculptată dintr-un trunchi de tei, vopsită, aurită, este cea mai mare sculptură votivă cunoscută ?n lume, av?nd ?nălţimea totală de 227 cm. A fost sculptata foarte probabil intre anii 1515 şi 1520, de către un autor local necunoscut, dar istoricii de artă converg spre un discipol neidentificat al sculptorului Veit Stoss. ?n Ciucul de Jos se găsesc alte c?teva sculpturi care sunt probabil opera aceluiaşi sculptor. Potrivit legendei, ?n preajma unui pericol care ameninţă Secuimea, faţa statuii se schimbă, rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, s?ngerează. De-a lungul secolelor s-au consemnat numeroase astfel de evenimente, precum şi unele minuni legate de statuie. De-a lungul secolelor s-au ?mplinit foarte multe din rugăciunile spuse ?n faţa statuii Sfintei Fecioare. De statuie se leagă mai multe minuni. Nu o dată a strălucit at?t de puternic, ?nc?t a luminat ?ntreaga biserică. De multe ori, ?naintea unor mari catastrofe şi primejdii, faţa statuii s-a arătat m?hnită. ?n timpul invaziei turco-tătare din 1661, c?nd biserica a fost incendiată, statuia a rămas nevătămată. Conform tradiţiei, unul din conducătorii tătari, văz?nd că statuia este un obiect preţios, a vrut s-o ia ca pradă de război. Statuia s-a ?ngreunat at?t de tare, ?nc?t carul tras de opt perechi de boi nu a reuşit să o transporte. Atunci conducătorul tătar a lovit-o cu sabia, ?nsă m?na i-a căzut paralizată. Urmele loviturilor se văd şi astăzi pe faţa şi g?tul statuii. ?n semn de recunoştinţă pentru ?mplinirea rugăciunii, credincioşii au donat Maicii Domnului obiecte votive din metal, de diferite mărimi, reprezent?nd inimă, picior, m?nă, cărucior etc. Cele din aur şi argint au fost v?ndute la ?nceputul secolului al XIX-lea, suma obţinută fiind folosită la construirea bisericii. Cea mai mare parte a obiectelor votive este din secolul al XVIII-lea şi sunt aşezate pe cele două panouri, de o parte şi de alta a statuii Sfintei Fecioare. Plăcile votive realizate din marmură şi donate bisericii ?ncep?nd cu anii 1940 dovedesc că Sf?nta Fecioară ?ndeplineşte şi astăzi multe din rugăciunile credincioşilor. Amvonul bisericii a fost sculptat şi pictat tot de Papp Mikl?s ?n 1835. Sculptura laterală ?nfăţişează apariţia Sf?ntului Duh şi pe cei patru evanghelişti, cea a uşii pe Moise prezent?nd Domnului tăbliţele cu cele 10 porunci, iar cea superioară pe Arhanghelul Mihail. Decoraţia mobilierului ?i ?nfăţişează pe Sf?ntul Augustin cu doi diaconi şi pe Sf?nta Fecioară cu ?ngerii. Altarul principal a fost terminat destul de t?rziu, ?n anul sfinţirii bisericii, iar fundalul şi coroana de deasupra datează din 1848. Corul a fost construit ?n 1831 de meşterul Pfeifer Antal din Gheorgheni, iar uşile intrării principale au fost realizate ?n 1838 de meşterul N?z?n F?lix. Icoana altarului Sf?ntului Francisc este lucrarea pictorului clujean Csűr?s Ferenc (1839). Pictura din partea superioară ?l reprezintă pe Sf?ntul Nicolae. Altarul Sf?ntei Ana este donaţia baronesei Henter Anna, văduva lui Rakovszky M?rton (1839). Icoanele altarului - Sf?nta Ana, Sf?nta Apolonia şi scena Naşterii Domnului - sunt creaţii ale lui Papp Mikl?s. Altarul Sf?ntului Ion Botezătorul a fost ridicat ?n 1840 din donaţia lui Luk?cs J?nos, comerciant din Miercurea-Ciuc, şi soţia sa, M?nya S?ra. Pictura superioară o ?nfăţişează pe Sf?nta S?ra, iar cea inferioară pe Maria Magdalena. ?ntregul altar este opera lui Papp Mikl?s. Altarul Sf?ntului Anton a fost construit ?n 1843 din donaţia lui Zakari?s Antal din Braşov. Vechea pictură a fost donată ?n 1931 capelei din Ocna de Sus, ?n acelaşi an fiind pictată cea actuală de artistul clujean Szopos S?ndor. Tabloul ?nfăţiş?ndu-l pe Sf?ntul Bonaventura, a fost pictat de Papp Mikl?s. Icoana altarului Sf?ntei Elisabeta a fost pictată ?n 1938. Altarul a fost construit ?n 1836 din donaţia lui B?lint Ign?c şi a soţiei sale, Bors Julianna, fiind iniţial dedicat Sf?ntului Ignaţiu. Pictura veche, ?nlocuită ?n 1938, se află ?n corul bisericii. ?n c?mpul superior este prezentată Sf?nta Iuliana, iar ?n cel inferior Cina cea de taină, ambele fiind creaţii ale lui Papp Mikl?s. Altarul Sf?ntului Ioan din Nepomuc este donaţia familiei Botsavitzi J?nos (1835). ?n partea superioară este prezentată vizita Sfintei Elisabeta, iar ?n cea inferioară este ?nfăţişat Sf?ntul Vendel. ?ntregul altar este opera lui Papp Mikl?s. Autorul picturii altarului Sfintei Margareta de Cortona este necunoscut. Statuia Sf?ntului Rege Ştefan şi a Sf?ntului Rege Ladislau, aflate de o parte şi de alta a statuii Sf?ntei Fecioare Maria, au fost sculptate la Gr?den ?n Tirol (1905) şi sunt opera artistului Iosif Runggaldier. Statuile Sf?ntul Iosif şi Sf?ntul Anton sunt creaţia sculptorului V?g? G?bor (1938), iar statuia Sf?nta Tereza a fost donată bisericii ?n 1933 de doamna dr. Hegyi Jenőn? (Budapesta). Basoreliefurile montate pe uşa sacristiei şi a coridorului sunt opera sculptorului Vincefi S?ndor (1980) din Miercurea-Ciuc şi prezintă momente semnificative din istoria Şumuleului, respectiv scene din viaţa Sf?ntului Francisc. Cele de pe speteaza scaunelor din nava bisericii, creaţie a artistului Imets L?szl? din Miercurea-Ciuc (1980), ?nfăţişează portrete ale unor sfinţi maghiari şi franciscani. La intrare, ?n partea dreaptă este capela patimilor lui Isus, iar ?n st?nga se păstrează piatra funerară a lui Mikes Kelemen, căpitan suprem din Trei Scaune (1686). Cea mai veche orgă a bisericii atestată documentar a fost cumpărată la Braşov ?n 1659, fiind construită de Eperjesi J?nos. Distrusă ?n timpul invaziei turco-tătare din 1661, este reconstruită ?n 1664 de P. Joannes K?joni. Această orgă, reparată ?n 1759, este ?nlocuită ?n anii 1858-1859 de P. Simon Jukundi?n cu cea făcută de Kolonics Istv?n, constructor de orgi din T?rgu-Secuiesc. Orga actuală a fost construită de firma Wegenstein şi Fii din Timişoara, după planurile lui Geyer J?zsef, profesor la şcoala superioară de muzică din Budapesta. Av?nd 40 de registre şi 2824 de tuburi, este una din cele mai moderne orgi din ţară. ?n 1991 a fost recondiţionată de dr. Walter Kindl, dirijor al corului catedralei din Timişoara, ?n colaborare cu Hermann Binder, constructor de orgi din Sibiu. Vitraliile sunt din anul 1905, provin din atelierul lui Schlein Richard din Grottau (Cehia) şi-i reprezintă pe Sf?ntul Emeric, Sf?nta Elisabeta, Sf?ntul Francisc, Sf?nta Margareta, Sf?ntul Iosif, Sf?ntul Ioan de Capistrano, Sf?nta Clara, Sf?nta Cecilia şi Sf?nta ?gnes. Vitraliul cu Sf?ntul Francisc este donaţia avocatului Fej?r Antal şi a soţiei sale, Sz?va Margit, iar cel al Sf?ntei Cecilia a văduvei Melik Istv?nn? din Remetea. Pe vitraliile montate deasupra uşilor intrării principale pot fi văzute monograma numelor lui Isus şi a Sf?ntei Maria, respectiv simbolul franciscanilor. Bolta bisericii a fost construită de meşterul Erőss J?zsef din T?rgu-Secuiesc. Statuia din cupru a Sfintei Maria de pe frontonul bisericii este creaţie a meşterului Rothenbacher din Braşov (1837) Biserica a fost pictată ?n 1911 de artistul clujean Urb?nszky F?l?p. Pictura a fost restaurată ?n 1973 prin străduinţa lui P. ?csy J?nos. ?n 1948 biserica este ridicată de Papa Pius al XII-lea la rangul de Basilica minor. Plăcile de marmură de pe coloanele de la intrare au fost puse ?n memoria unor personalităţi importante ale ordinului franciscan şi ale mănăstirii, care s-au remarcat şi printr-o activitate culturală deosebită: P. Taploczai G?r?g Istv?n (1631-1678), P. Domokos K?zm?r (1606-1677), P. K?joni J?nos (1629-1687), P Somlyai Mikl?s (1598-1661), P. Simon Jukundi?n (1813-1894). Două din plăcile de marmură au fost puse ?n cinstea victoriei obţinute ?n 1567 ?n faţa armatei principelui Ioan Sigismund, respectiv ?n memoria restaurării bisericii ?n urma marelui cutremur din 1940.
DATE CONTACT:
Sumuleu, jud. Harghita

Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook