SCURT ISTORIC:
Primele atestari documentare ce fac referire la Manastirea Barsana dateaza din 1390; intr-un document din 21 iulie 1390, referitor la propietatile familiei voievodale Dragos, este mentionat un drum care se bifurca, conducand pe un brat in satul Barsana, iar pe celalalt la manastire. Tot in acest document sunt mentionate si Valea Manastirii si Dealul Popii.
Intr-un act de proprietate, din 6 noiembrie 1405, se mentioneaza un "camp al manastirii". Alte mentiuni referitoare la manastire sunt descoperite in acte de proprietate ale familiei voievodale Dragos, intre anii 1408-1480, ultimul act facand referire la Bartolomeu Dragfi, voievoid al Transilvaniei.
In folclor se spune ca manastirea fost mai intai construita in Valea Slatinii, pe malul stang al Izei si stramutata ulterior pe malul drept, in locul numit mai tarziu Podurile Manastirii. Manastirea Barsana a fost construita la mijlocul secolului al XVI-lea,de catre familia lui Dragos voievod, pe una din proprietatile acestora.
Vechea manastire, cu hramul Sfantul Nicolaie, era unul dintre cele mai importante edificii de cultura din Maramures, dat fiind ca multa vreme a fost rezidenta episcopilor ortodocsi . Ultimul episcop ortodox care a locuit la vechea manastire este Gavril Stefanca, mentionat in izvoare istorice din anul 1738; este de altfel ultimul episcop ortodox din regiune, dupa ce greco-catolicismul s-a instaurat in zona, odata cu ocuparea Maramuresului de catre Imperiul Habsburgic. Manastirea va ramane de rit ortodox pana in anul 1791, in ciuda presiunilor facute asupra lacaselor de cult ortodocse. In anul 1791, patrimoniul manastirii este confiscat de Imperiul Habsburgic iar manastirea trece in proprietatea Episcopiei Rutene a Muncaciului, ultimii calugari refugiindu-se la Manastirea Neamt.
Documente datand din secolul al XVIII-lea mentioneaza calugari precum : Pahomie, preot in anul 1745, Grigoras, preot in anul 1757, Atanasie, preot in anul 1769, 1776-1777, Varvara (de origine greaca) si Partenie, in anul 1776 si Lerotei cu alti trei calugari in 1777. Numarul calugarilor se reduce insa tot mai mult, astfel ca in anul 1787 nu sunt mentionati decat doi locuitori.
Vechea Manastirea Barsana a fost cea ma importanta scoala de preoti din zona si lacas de cultura pentru regiune. Aici se puteau gasi carti de cult in limba romana, aduse din Moldova si Tara Romaneasca. Manastirea avea propriul sau atelier unde erau pictate icoanele.

DESCRIERE:
Biserica sta acum pe o colina, inconjurata de o livada, si este una din cele opt biserici aflate pe Lista Mostenirilor Internationale a UNESCO. Ea a fost construita din grinzi mari din stejar, pe o fundatie din blocuri masive de piatra. Are un plan dreptunghic, cu o absida poligonala in altar, care este un pic mai ingust decat corpul principal al edificiului. Deasupra pronaosului se afla turla, care nu este foarte inalta, dar inca da un aer gratios intregului. In dreptul fatadei vestice, se afla un portal cu doua caturi, fiecare cu stalpi care formeaza bolti rotunjite. Portalul a fost adaugat in 1900. Acoperisul cu doua stresini acopera partea principala a bisericii, iar cel care acopera altarul este mai jos si cu o singura streasina. Acoperisul greoi e sprijinit de console, capetele barnelor de sus ale peretilor, taiate in forme decorative. O franghie rasucita sculptata inconjoara biserica chiar sub ferestrele mici.
Naosul este mult mai spatios, cu o mare bolta, dar nici aici nu prea intra lumina. In josul peretilor sudic si nordic, se afla cate o fereastra mai mare, iar pe fiecare perete cate doua ferestre mai mici, sus, intre cele doua stresini ale acoperisului. Altarul are din nou mai putin spatiu, cu trei ferestre mici, spre nord, sud si est cate una. Chiar daca ele inca sunt foarte mici, ferestrele au fost largite in 1900, in aceeasi perioada in care a fost adaugat portalul. Din cauza aceasta, picturile murale din jurul geamurilor au fost distruse.
O inscriptie murala din naos marturiseste ca Hodor Toader a pictat peretii in 1806. picturile erau facute din bucati textile, fixate pe pereti si acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul in timpul acelei perioade.
Scenele, mai ales cele din naos si altar, au fost influentate de stilurile baroc si rococo, care au inceput sa se imprastie in Transilvania in timpul ultimului sfert al veacului al XVIII-lea. Pictorul a folosit medalioane pentru scenele de pe pereti, iar bolta din naos este tratata fara constrangeri. Sentimentul de spatiu luminos este creat de culorile care domina, alb, albastru, rosu si verde ocru. Mai ales calitatea picturilor a facut ca ea sa fie inclusa in Lista Internationala a Mostenirilor.
In prezent ansamblul monahal cuprinde: Biserica din lemn in stil maramuresean, Aghiasmatarul, Staretia, Altarul de Vara, Casa duhovnicului, Casa artistului, Casa mesterilor, Praznicarul cu trapeza, Muzeul manastirii, Turnul Clopotnita, Poarta maramureseana de la intrare, Monumentul funerar. Acestea sunt legate printr-o serie de alei care sunt flancate de frumoase aranjamente florale. Exista chiar si un mic lac in incinta manastirii cu un mic pod deasupra.
Manastirea Barsana este una dintre cele mai frumoase si ingrijite manastiri din Maramures, zilnic fiind vizitata de sute de pelerini dar si turisti atat din tara cat si din strainatate. Este cu siguranta un loc care nu trebuie sa lipseasca din nici un itinerar prin Maramures.

DATE CONTACT:
Barsana, Sighetu Marmatiei, Romania