SCURT ISTORIC:
Comuna Rozavlea este una dintre vechile asezari din Maramuresul istoric, locuita de „dacii liberi” si de urmasii lor romani din cele mai vechi timpuri. In vremea cnezatelor si voievodatelor, Rozavlea a facut parte din cnezatul de vale al Bogdanestilor, fiind mentionata printre satele stapanite de Iuga, fratele lui Bogdan, inainte de anul 1353, an in care se da fiilor lui Iuga, Stefan si Ioan. Dupa anul 1424, asezarea devine centrul domeniilor urmasilor lui Iuga „possessio Rozalya”. Biserica dateaza din anul 1717 si, dupa traditie, a fost adusa dintr-o alta localitate maramuresana si ridicata pe locul vechii biserici din lemn distrusa de tatari. Tot prin traditie, Rozavlea fiind domeniu voievodal, a avut si o manastire, pana astazi existand in partea de jos a localitatii locuri denumite ca „sesul manastirii” si „dealul calugarului”. Biserica este construita din lemn de brad, de catre mesteri anonimi, in stil specific maramuresean. Pictura a fost executata pe panza lipita de peretii interiori ai bisericii, de zugravi necunoscuti. Iconostasul a fost zugravit de Ioan Plohod din Dragomiresti in anul 1810. Ultimele restaurari s-au facut in anii 1981 si 2008

DESCRIERE:
Biserica da impresia de grandiozitate, prin turla inalta si prin acoperisul ascutit, cu doua randuri de stresini. Absida poligonala a altarului e acoperita cu propriul acoperis usor mai coborat.
Intrarea in biserica se face printr-un portal deschis spre fatada vestica, unde se poate observa o pictura exterioara foarte rara, Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul. Pictura este mult deteriorata din cauza expunerii sale la mediu. Cel mai vizibil e fundalul desenului arhitectural, cu arcuri rotunde, cu ceva rosu vestimentar si pe chipuri si cu o parte din inscriptii.
Picturile au fost aranjate in frize si in scene individuale si sunt colorate viu si adesea contrastant.
Adesea, fundalurile sunt scene dezvoltate total despre peisaje si compozitii ale arhitecturii vestice, ambele folosite cu succes pentru a crea sentimentul cantitatii si al profunzimii. Inscriptiile sunt in romana, scrise in alfabet chirilic.
Pronaosul are obisnuitul tavan plat al bisericilor din lemn. Tema principala, ca aproape intotdeauna, este Judecata de Apoi, pe peretele vestic, in jurul usii de intrare, continuandu-se pe peretele nordic.
Pe bolta din naos se afla Sfanta Treime, iar in colturi se afla Evanghelistii scriind. Partile inferioare ale boltii arata pe partea nordica Scara lui Iacob si un peisaj usor unduios cu numerosi copaci. Pe partea sudica sunt Sf. Ilie si Carul cu Foc si Sf. Ilie prinzandu-si tunica, in acelasi peisaj deluros.
Catapeteasma, care separa altarul de naos, combina armonios sculptura si pictura. Sunt expuse icoanele obisnuite si registrii celor mai multe din celelalte catapetesme. In timpul primelor decenii ale secolului al XX-lea, noi icoane pictate au fost asezate pe structura sculptata in lemn, in stil baroc.
Altarul are un spatiu poligonal si in aceasta biserica tavanul este plat, iar picturile nu se pot deslusi. Picturile de pe pereti au fost curatate.

DATE CONTACT:
Rozavlea, Maramues, Romania